Miliarde de euro au fost risipite de autorităţile publice locale şi centrale în infrastructura de transport din ţara noastră, dacă analizăm cheltuielile efectuate în ultimii nouă ani prin prisma celor mai recente date statistice oferite de Institutul Naţional de Statistică cu privire la situaţia căilor rutiere şi căilor ferate din ţara noastră.
Din datele prezentate de INS la sfârşitul săptămânii trecute reiese că lungimea drumurilor publice din ţara noastră totaliza 86.338 kilometri, la finele anului 2022, din care aproape jumătate erau modernizate, în timp ce calea ferată se întindea pe 10.615 km, din care 56,2% fiind reprezentate de căi principale.
INS mai arată că lungimea drumurilor judeţene cuprindea, în proporţie de 49,2%, drumuri modernizate, iar 35% dintre drumurile comunale erau pietruite. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 29,9% din lungimea drumurilor modernizate şi 41,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.
Această stare de fapt este stranie atât timp cât în perioada 2014-2020 (+3), potrivit datelor aflate pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, pe Programul Operaţional Regional şi pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, autorităţile locale şi centrale au avut alocate pentru infrastructura rutieră şi feroviară aproximativ 8 miliarde euro din bugetul Uniunii Europene, din care au absorbit un pic peste 6 miliarde euro. La aceste sume se adaugă, conform informaţiilor aflate pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, cele 25,19 miliarde lei alocate pentru drumurile comunale şi judeţene prin PNDL I şi PNDL II, în aceeaşi perioadă. Vorbim în total despre peste 11 sau chiar 12 miliarde euro, bani care nu se regăsesc în teren, atât timp cât jumătate din infrastructura de transport a României nu este încă modernizată, iar din cealaltă jumătate, mai multe drumuri au fost doar pietruite.
Modul în care sunt cheltuiţi banii destinaţi infrastucturii de transport ar trebui să ridice mari semne de întrebare autorităţilor centrale şi instituţiilor de control ale statului, atât timp cât autorităţile locale şi judeţene vor putea în perioada următoare să reabiliteze drumurile din aria lor administrativ-teritorială prin accesarea Programului Anghel Saligny, finanţat de la bugetul de stat cu 65 miliarde lei. Iar la suma aceasta se vor adăuga şi fondurile din PNRR destinate infrastructurii de transport, precum şi miliardele de euro cuprinse pentru şosele şi căi ferate în Programul Operaţional de Transport pentru perioada 2021-2027.
Din datele prezentate de INS mai reţinem că la 31 decembrie 2022, din totalul drumurilor publice, 17.582 km (20,4%) erau drumuri naţionale, 35.132 km (40,7%) drumuri judeţene şi 33.622 km (38,9%) drumuri comunale. Din punct de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice se prezenta astfel: 48,2% (41.653 km) drumuri modernizate (în proporţie de 94,1% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 24,3% (20.956 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, respectiv 27,5% (23.727 km) drumuri pietruite şi de pământ.
Din lungimea drumurilor naţionale, 6.197 km (35,2%) erau drumuri europene, 949 km (5,4%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 2.064 km (11,7%) erau drumuri cu patru benzi, 308 km (1,8%) drumuri cu trei benzi, şi 35 km (0,2%) drumuri cu şase benzi.
La finele anului 2022, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.615 km, din care 10.519 km (99,1%) linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) linii cu ecartament larg şi 5 km linii cu ecartament îngust. Totodată, densitatea liniilor la 1.000 km pătraţi de teritoriu era de 44,5. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (206,3 la mie), regiunea Vest (60 la mie), regiunea Nord-Vest (47,9 la mie) şi regiunea Sud-Muntenia (43,8 la mie). La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.961 km, echivalentul a 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.
• Sorin Grindeanu: „S-a ajuns la un punct comun privind traseul autostrăzii Ploieşti-Braşov”
Unul dintre tronsoanele rutiere care nu au fost modernizate în această perioadă, în ciuda promisiunilor făcute de decidenţii politici, este autostrada Ploieşti-Braşov. Referitor la acest obiectiv de infrastructură rutieră, vicepremierul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a afirmat vineri că s-a ajuns la un punct comun privind traseul autostrăzii către Braşov.
„S-a ajuns la un punct de vedere comun între ce doreşte CNAIR-ul şi acele SF-uri. Când spun SF-uri nu mă refer la studii de fezabilitate, ci mă refer la chestii ştiinţifico-fantastice cu care anumiţi proiectanţi au venit să le prezinte beneficiarului, şi anume CNAIR-ului, şi care ne duceau la nişte preţuri de vreo 8 miliarde pe 150-160 de kilometri, lucru inacceptabil. Şi au fost întâlniri periodice în aceste luni, coordonate la nivel de secretar general al ministerului, de către Mariana Ioniţă, şi s-a ajuns, pare-se, la o formă care e acceptată de toată lumea şi care ne duce cu preţul mult sub jumătate a ceea ce spuneam mai devreme cele 8 miliarde. Eu sper ca în perioada următoare să se depăşească ultimele impedimente şi să se poată ieşi public cu anumite anunţuri pe această autostradă”, a declarat Sorin Grindeanu.
Amintim că CNAIR a demarat consultarea publică privind traseul autostrăzii Ploieşti-Braşov, în urmă cu peste tre luni, adică în 13 ianuarie 2023.
[…] Miliarde de euro au fost risipite de autorităţile publice locale şi centrale în infrastructura de transport din ţara noastră, dacă analizăm cheltuielile efectuate în ultimii nouă ani prin prisma celor mai recente date statistice oferite de Institutul Naţional de Statistică cu privire la situaţia căilor rutiere şi căilor ferate din ţara noastră. Din datele prezentate de INS la sfârşitul săptămânii trecute reiese că lungimea drumurilor publice din ţara noastră totaliza 86.338 kilometri, la finele anului 2022, din care aproape jumătate erau modernizate, în timp ce calea ferată se întindea pe… Citeste mai mult […]